Costurile Repatrierii Decedaților în România: O Provocare Financiară și Logistică
Cu o populație din ce în ce mai mobilă la nivel internațional, repatrierea decedaților a devenit o problemă tot mai frecventă pentru românii care pierd persoane dragi peste hotare. Din păcate, acest proces complex vine cu costuri care pot fi o adevărată provocare pentru cei rămași acasă.
În ultimele decenii, conceptul de “sat global” a devenit o realitate pentru milioane de români. Fie că este vorba despre muncă în străinătate, studii sau relocare definitivă, tot mai mulți cetățeni români trăiesc și muncesc peste hotare. Însă, atunci când survine un deces într-o altă țară, adesea departe de casă, următorul pas pentru mulți este repatrierea decedatilor corpului neînsuflețit.
Acest demers nu este unul ușor și nici ieftin. În primul rând, costurile financiare variabile sunt substanțiale, incluzând taxa pentru zboruri internaționale, formalitățile vamale și toate actele necesare pentru transportul corpului în condiții de siguranță. Potrivit specialiștilor din domeniu, prețul repatrierii poate varia între 2.000 și 7.000 de euro, în funcție de distanță, țara de proveniență și cerințele specifice legale ale acesteia.
Aspectele logistice sunt, de asemenea, complicate. Procesul implică eliberarea certificatului de deces și a altor autorizații legale din țara respectivă, pregătirea corpului, care de cele mai multe ori presupune îmbălsămare, și asigurarea unui transport corespunzător. În plus, sunt necesare servicii speciale pentru manipularea și transportul trupului, care trebuie să fie realizate în acord cu reglementările internaționale.
Întârzierea cu care sunt adesea eliberate documentele necesare și diferențele culturale dintre țări pot să prelungească acest proces, adăugând un strat suplimentar de complicații pentru familii. În plus, reglementările stricte impuse de pandemia COVID-19 în ultimii ani au ridicat și mai multe bariere logistice și birocratice.
Există, totuși, opțiuni pentru a atenua costurile. Unele asigurări de călătorie oferă repatrierea cadavrelor ca parte din pachetul lor de acoperire, lucru care ar putea reduce poverile financiare semnificativ. De asemenea, sunt disponibile diferite fonduri de sprijin național sau european, care ajută familiile să acopere o parte din cheltuieli.
În România, autoritățile locale și guvernamentale au încercat să ofere sprijin prin diferite programe, însă ajutorul se dovedește a fi insuficient în multe cazuri. Prin urmare, unele familii apelează la strângeri de fonduri publice sau la sprijinul comunităților pentru a strânge suma necesară.
În fața acestor provocări, unii experți sugerează că planificarea în avans și asigurarea călătoriilor ar putea preveni multe dintre complicațiile financiare și birocratice. În plus, se discută necesitatea unor politici mai clare și mai favorabile pentru repatrierea decedaților, care să înlesnească procedurile și să ofere mai multă asistență celor aflați în nevoie.
Repatrierea decedaților rămâne un subiect sensibil și dificil pentru cei afectați, fiind o îmbinare între durerea emoțională a pierderii și presiunea logistică și financiară. De aceea, este esențial ca răspunsul la aceste nevoi să fie unul coordonat și empatic, pentru a susține familiile în momentele lor de maximă vulnerabilitate.
